Puia
de Liviu Rebreanu
E cuminte. Mai ales cand doarme. Maicuta o rasfata, taticul o razgaie. De aceea e Puia cuminte.
Pana mai deunazi toata ziua se juca si toata noaptea visa ca se joaca. Era mama papusilor. Le ingrijea, le mangaia si le alinta, uneori le si spala pe obrajii bucalati sau le atarna mancare printre dintii stransi intr-un vesnic zambet fara viata. Lucia, Mirela, Toto, Sanda ii dadeau mult de lucru. Le imbraca si le dezbraca, le croia si le cosea mereu haine noi. Pe Toto l-a botezat cu alai; pe Lucia voia s-o marite si-i si facuse un trusou complet, bogat ticluit din cele mai variate petece gasite prin sertarele maicutii... inainte de-a fixa insa data nuntii, a intervenit un eveniment asemenea unei declaratii de razboi: a batut la poarta viata, sub forma unei profesoare... si nunta s-a amanat...
Papusile s-au dat la o parte. Jocurile au ramas incremenite de mirare. Viata a sosit sa-si reclame drepturile ei reci in viata Puiei.
Cateva nopti a mai visat pe Lucia, pe Toto, pe celelalte... Apoi au inceput alte visuri. A inceput i-o-n... ion si doua cu unu face trei...
Acuma Puia sade ceasuri intregi cu nasciorul plecat peste tablita neagra, strangand tare intre degete creionul de piatra, desenand incet slove cari inca nu au prins radacini solide in mintea ei frageda. Gurita i-e intredeschisa, ochii umbriti de gene stufoase fixeaza cu teama semnele celea albe pe cari mana ei le asterne anevoie, iar pe fruntea ei alba, limpede se iveste din cand in cand cate-o cuta fina, delicata... Puia cugeta; creierul ei imaculat lucreaza... Pentru intaia oara in viata lucreaza serios... si nici nu-si da seama ca de-acum inainte va trebui sa lucreze mereu, mereu, ca de-acuma a intrat si ea in vartejul atat de cumplit al vietii...
Acum Puia viseaza si noaptea i-o-n... ion si doua cu unu jace trei... Pentru ca Puia e cuminte...
Puia
Aceasta pagina a fost accesata de 3475 ori.
