Scrisoare Liviu Rebreanu 25 iunie 1934

Scrisoare Liviu Rebreanu 25 iunie 1934

de Liviu Rebreanu


Paris, luni, 25 iunie 1934

Fanisor drag,




Se vede ca ai renuntat sa-mi trimiti aici un cuvant, cum te rugasem intr-o scrisoare de la Londra, demult. Si cum am asteptat mereu!
Si azi-noapte am dormit prost adica n-am putut adormi pana spre ziua. Ma framanta mereu Gorila, oricat nu vreau sa ma gandesc. Se aduna amanunte, se insira momente si se incheaga actiunea cu totul altfel de cum o proiectasem pana acuma.
Am iesit totusi devreme sa terminam treburile aici. Intai am fost la Cook, de ne-am oprit locuri la vagonul de dormit. Vom pleca maine, marti seara, la 7 1/4 prin Belgia, apoi Koln, Hamburg si vom sosi la Berlin a doua zi, miercuri dimineata, la 8 3/4. Am scris si sper sa fiu asteptat la gara de atasatul de presa de-acolo si de Chitzu, corespondentul Adevarului. Prin urmare sa stii ca asta e ultima scrisoare de la Paris, caci maine nu-ti voi mai putea scrie, fiind in tren pe vremea cand obisnuiesc a-ti da rapoartele zilnice.
Am trecut apoi la Credit Lyonnais, unde am schimbat in franci toate lirele ce mai aveam si am cumparat 250 marci germane, mai ieftene decat cursul oficial. Fiindca treceam prin Belgia, a trebuit sa luam si viza belgiana, pe care n-o aveam. De altfel vreau sa-ti mai spun acuma ca am renuntat de-a ne mai intoarce prin Viena. De la Berlin vom pleca dumineca dimineata si vom merge prin Breslau, - Katovice-Lvov - Cernauti, incat vom sosi la Bucuresti luni dupa-amiazi. Am pierdut prea multe zile, vine 1 iulie si m-am plictisit pe-aici, mi-e dor de-acasa.
Legatia belgiana e aproape de Guerlain. Ti-am luat o sticla de Vol de nuit. E parfumul cel mai modern, ultimul al lui Guerlain. Pentru treburile Puicutii am trecut la Cedib. I-am luat trei flacoane din zeama dorita. N-avea decat unul singur I-am platit insa trei, urmand sa mi le trimita la hotel, la pranz. Mai tarziu mi-a telefonat sa-i scut ca nu-mi poate trimite azi, neavand gata flacoanele, dar maine marti, pana la 12, le voi primi negresit. Le astept deci, si sper sa vie, ca sa fie multumita Puia.
Pentru pieptenele Auguste Bonez am umblat habauc prin magazinele mari si inca n-am gasit. Mi s-a spus ca la Lucru voi gasi. Tot maine.
Cu ciorapii iarasi am incurcaturi. Deocamdata am luat o parte. In special pentru tine. Cei buni si fini sant mai scumpi ca la noi. Ce am luat e de cea mai buna calitate. Voi complecta maine numai cu calitati bune, in marginea banilor ce-i mai am. Sper ca am sa va satisfac totusi pe amandoua.
Cu asta se termina cumparaturile. Am lasat pentru Berlin numai sacosa ta de piele de porc; aici si la Londra n-a gasit. N-am uitat nici pe Radu, fireste, ca doar e baiatul meu.
Azi m-am pomenit cu un telefon de la legatie. Consilierul care tine locul lui Cezianu mi-a cerut scuze ca nu l-am gasit si m-a rugat sa-l primesc la hotel, sa-i arat ca nu sant suparat. L-am primit la ora 3 si am mai stat mult de vorba. Si zborseala e buna la ceva.
Dejunul l-am luat la un nou restaurat romanesc, Sinaia, pe Rue Helder, deschis de un capitan aviator Dragomir.
Sotii Georgescu au plecat asta-seara spre Bucuresti, urmand sa se opreasca ei la Viena si sa soseasca deodata cu noi. In schimb azi a sosit Froda cu Leny Caler. Sant in mare noblete. Au vrut sa traga la Hotel Claridge, dar n-au gasit camere. Au luat ceaiul la Ambasadeurs. Seara am fost impreuna la Teatrul St. Georges, unde am vazut piesa Liberte provisoire, slabuta. Dupa spectacol ei s-au dus sa ia pe Ventura, iar eu cu Corneliu am venit la cafeneaua noastra, la o asieta engleza si o bere. La 12 1/2 am fost in camera si, indata ce sfarsesc conversatia cu tine, trebuie sa ma apuc sa-mi fac bagajele, sa nu mai am balamuc maine.
Si acuma pe poimaine, Fanisor draga, de la Berlin!

Liviu






Scrisoare Liviu Rebreanu 25 iunie 1934


Aceasta pagina a fost accesata de 366 ori.
{literal} {/literal}