Scrisoare Liviu Rebreanu 2 iunie 1924

Scrisoare Liviu Rebreanu 2 iunie 1924

de Liviu Rebreanu


Bucuresti, miercuri 2 iunie 1924


Draga Fanicule,




Fiindca am ramas in gara, m-am intors destul de posomorat acasa. Pe drum intalnesc pe Minulescu care-mi spune ca azi la 6 se aduna la teatru comitetele unite pentru niste chestii importante, intre care si cateva scoateri la pensie si avansari de noi societari. Zice ca se face taina mare ... Bine, dar i-am atras atentia sa aiba grije de tine ca esti candidata si tii neaparat sa fii si tu printre cei sase noi societari. Mi-a fagaduit cu indignare ca nici nu era nevoie sa-i mai spun, ca el isi stie datoria...
La 5 3/4 am fost la teatru sa-i vad pe ceilalti. Intai a fost Valjean, care mi-a fagaduit negresit, daca se vor face mai mult de trei locuri, adaogand insa ca deocamdata e vorba sa scoata la pensie numai pe Marculeasca, Olimpia Barsan si Eugenia Ciucurescu, ramanand ca in septemvre sa se mai scoata d-na Gusti, Ecaterina Zimniceanu, Dantura si Dutulescu. M-am multumit si cu atat. Pentru primele trei locuri mi-a declarat net ca trebuie sa faca oe Sarbu, Gr. Marculescu si Marioara Zimniceanu, peste care nu poate trece. A venit Dragomirescu, apoi Bratescu-Voinesti, apoi Tausanu, care, toti, mi-au promis tot concursul. Cu actorii din comitete n-am vrut sa vorbesc. Asa am plecat la Capsa, sa astept rezultatul. Stiam dinainte ca, de vor mai fi mai mult de trei locuri, vei fi si tu indata societara; daca nu, vei fi la toamna negresit.
Pe la 8 1/2 a venit Minulescu. Rezultatul: trei au fost scosi (Olimpia, Marculeasca, Eug. Ciucurescu) si trei au fost facuti (Sarbu, Marculescu Gr. si Zimniceanu). Au mai fost eliminati vreo 20 stagiari de diverse categorii. Prin urmare, cum imi spusese Valjean. In cursul sedintei insa Valjean n-a fost tocmai asa de prieten cum ar fi trebuit. Sa vezi. Dupa ce s-a aranjat cu cei trei, Valjean a propus sa mai fie scos la pensie Dantura, iar in locul lui sa intre in societate ... d-na Cleo Pan Atunci a sarit Bratescu, care a spus ca locul al patrulea s-ar cuveni mai bine d-nei Rebreanu, care-i asa si pe dincolo. Minulescu, ca sa imbunatateasca si pe Valjean, a propus sa fie scoase imediat si d-nele Gusti si Ec. Zimniceanu, ca astfel sa se faca locuri pentru d-nele Rebreanu, Lily Popovici si Cleo Pan, care toate merita deoptoriva bastonul de societari; ba chiar sa scoata si pe Dutulescu, ca sa intre in locu-i Manu, dandu-se asa tuturor candidatilor merituosi rasplata cuvenita ... Dragomirescu a sustinut propunerea lui Minu. Dar, dupa discutii de aproape doua ore, a ramas ca pentru ceilalti sa se decida in septemvre. De altfel si cei trei facuti acuma conteaza numai de la 1 octomvre. Minulescu a declarat ca pe 1 octomvre vei fi si tu societara impreuna cu ceilalti.
Corneliu, caruia maine ii iese decretul, mi-a declarat cu acest prilej ca la 1 octomvre vei fi negresit societara, chiar daca ar fi sa nu te mai faca decat pe tine. La randul meu i-am declarat tot atat de someln ca voi considera aceasta ca singura adevarata dovada de prietenie. Drept arvuna asupra societariatului tau s-a si invitat sa ia masa la mine cat de deseori posibil, cu incepedere de sambata seara. Ceea ce am si primit.
Si iata cum azi am toata increderea ca intr-adevar in toamna vei fi, precum meriti, societara. In Corneliu am increderea pe care n-am avut-o niciodata in Valjean. De altfel, s-a vazut - voia sa faca a patra pe Cleo Pan, in loc sa fi venit el cu tine.
Dupa asemenea zbucium neasteptat, am sosit acasa tocmai la 9. Am mancat, si tranc: Buzdugan. M-a plictisit aici pana la 11. L-am expediat. Mi-am pus de cafea. Hai sa vorbim cu Fnicu, desi avea sa-mi scrie ea intai. Dar asemenea noutati nu se poate sa nu i le comunic imediat...
Ei, acum e 11 3/4. Trebuie sa ma apuc de Adam si Eva. Nu mai exista nici o amanare. S-a sfarsit cu lenea. Doamne ajuta!
La ora asta sper ca voi ati ajuns cu bine si ca va odihniti frumusel. Somn usor! Sa va gasesc sanatoase si fericite! Cosul! A ajuns voinic? Uf! Cosul, cosul! Destul, ca a sosit ora!
Poftim acuma baremi in scris milioanele de pupaturi pe care le-am sacrificat in hatarul cosului blestemat!
Un miliard de imbratisari caci, iata, a batut pendula ora fatala!
Cu drag,

Liviu





Scrisoare Liviu Rebreanu 2 iunie 1924


Aceasta pagina a fost accesata de 363 ori.
{literal} {/literal}