Scrisoare Liviu Rebreanu 2 octombrie 1918
de Liviu Rebreanu
Iasi, marti 2 octombrie 1918
Fanny maica draga,
A treia scrisoare, inainte de a primi ceva de la voi, afara de telegrama cu Elvira, la care am fost chiar atunci in ziua aceea; n-am gasit-o acasa, am intalnit-o pe strada in automobil impreuna cu Jeny si cu o alta strula. Imi spune ca a primit si ea o telegrama de la tine si ca imediat a batut o depesa lui Enescu sa-ti elibereze banii. Altceva nu stiu. Laptele de la ea mi-l aduce zilnic baiatul, cam tarziu, dar ce sa-i fac? La masa nu m-a poftit niciodata inca, lua-o-ar dracu. In schimb am mancat dumineca toata ziua la Sorbul. N-au avut paine; le-am dus eu una, caci chiar in ziua plecarii tale, ba a doua zi, am luat direct de la manutanta, de la locotenentul meu, cinci paini, care mi s-au ispravit astazi. Altfel de mancat nu ma necajesc. Joi si vineri am mancat din ce mi-ati lasat voi, sambata o litra de mezeluri, plus cate-un mar la pranz si seara, luni si mart branza si mere; laptele, fireste, extra. M-am inteles cu brutarul sa-mi dea paine impreuna cu Mme Robert, adica sa-i dea fetitei si pentru mine, pe cartela mea. Maine o sa inceapa afacerea asta. Vineri seara sant invitat la Sorbul, la o gasca ce-au luat-o cu 25 lei, caci implineste Sereda doi ani.
Dar nu despre asta vreau sa-ti scriu. Am primit o scrisoare de la Demetriade in care se scuza ca nu te-a putut face clasa I, dar ma anunta ca esti de-a II-a si ca la primavara ti se va face dreptate si vei fi de clasa I. Iti trimit aici scrisoarea, pe care te rog insa sa nu mi-o prapadesti ca am nevoie de ea. Iata deci pentru ce iti scriu. Imi inchipui ca ai aflat si tu la teatru. Eu te felicit cu drag si-ti doresc la mai mare. Sper ca in doi-trei ani vei fi societara, scapata de orice griji de viitor. Totul e sa joci in stagiunea asta frumos macar doua roluri mai marisoare. Pana voi veni eu, staruieste tu, intereseaza-te, alege. In orice caz, cred ca acuma nu mai ai motiv de hap, hap. Ai leafa mea 500 ... plus a ta 480 - adica o mie de lei pe luna. Poti sa te aranjezi sa nu muriti de foame. Deci iarasi felicitari si incredere. Dreptatea si rasplata vine, e pe drum.
Eu sper ca in doua saptamani sa vin. Aflu ca nemtii au si inceput sa evacueze Bucurestii, ca sa se poata muta guvernul nostru. Tu vezi cand se stramuta ungurii mei si-mi telegrafiaza imediat. De altfel evenimentele favorabile se precipita atat de mult, ca nu stii ce surprize ai de azi pe maine. In orice caz, surprize numai bune. Vasazica numai putina rabdare. Acuma, hotarat, astept scrisul tau si al Puii. Pana atunci n-am sa mai zic nici car, orice s-ar intampla. Pa!
Liviu
Scrisoare Liviu Rebreanu 2 octombrie 1918
Aceasta pagina a fost accesata de 1233 ori.
