Scrisoare Liviu Rebreanu 31 octombrie 1928

Scrisoare Liviu Rebreanu 31 octombrie 1928

de Liviu Rebreanu


Bucuresti, miercuri 31 octombrie 1928



Scumpa si dorita mea nevestica,



Sa te linistesc, numaidecat, daca cumva nu vei fi linistita inainte de a primi randurile acestea; azi de-abia v-am putut expedia banii, dar telegrafic, incat aine, joi 1 noemvre, ii veti avea negresit, dupa cum m-a asigurat banca. Trebuia sa-i trimit ieri, dar nu s-a putut din cauza unei mici incurcaturi la oficiul de devize. Inca de cand ati plecat voi, pentru valuta ce v-am dat-o, ar fi trebuit sa iau aprobarea oficiului. E o simpla formalitate, dar biuroul functioneaza numai o ora pe zi. Stiam ca e intre 12-1. In credinta aceasta am fost ieri acolo la 12 1/2. Tablou: s-a modificat orariul; numai intre 11-12 se lucreaza la devizele particularilor. N-am avut ce sa fac si a trebuit sa trec din nou azi, sa aiu viza. Ceea ce s-a si facut intr-un minut, iar la 11 1/4 telegrama cu banii a plecat spre Paris.
Despre distributia banilor v-am scris de atatea ori, ca ar fi de prisos sa mai revin. Doar atata repet: 7.000 franci. Ultimii posibili acuma. Si cred ca o sa-ti ajunga si ca ai sa te aranjezi cum e mai bine.
Intoarcerea ta nu trebuie sa o grabesti. Stai linisttia, fa-ti tot ce iti trebuie in tihna, du-te pe la Elviram si imbracata ca o cucoana nobila, si pe urma gandeste-te la mine Bineinteles, vei avea grije  de Puicuta s-o lasi perfect aranjata, si cu gazda, si cu Sorbona, ssi cu toate, caci ea saracuta micuta ramane acolo singura, iar tu vii aici oricum la culcusul tau bun si tihnit. De mine nu te ingriji deloc. Acma m-am mai dat pe brazda si cum am dus-o o luna, voi mai duce-o doua-trei saptamani. Numai cand te-oi intoarce sa vii multumita si bucuroasa si fericita. Pana atunci sper ca
voi termina si eu baremi cu Craisorul, pe care editura mi-l reclama staruitor si care merge destul de greu. Eu cand va voi sti pe voi multumite sunt cel mai incantat, asa ca cea mai mare placere pentru mine va fi cand imi vei scrie sincer si vesel ca ti-ai facut tot si vii cu bucurie in inima. Fireste, daca as fi prea egoist, te-as reclama cu graba din toate punctele de vedere. Degeaba, casa e cam pustie fara tine. (Stii bine ce trista era si cand lipsea dintre noi Puicuta dar acuma cand lipsiti amandoua?) Dar prefer sa mai dureze pustietatea doua saptamani in plus si sa vii cu sufletul plin si satisfacut, astfel sa ma pot impartasi si eu din bucuria sufletului tau ... Asa, Fanisor drag! As dori din adancul inimii sa te stiu deplin, deplin multumita!
Si acuma indata la lucruri de pe aici. Asta-seara, pe cand scriam Puicutii, m-a chemat la telefon d-nu Ressu. M-a intrebat de tine, cand vii, cat mai stai si ca i-e dor de tine. M-a poftit la masa pentru dumineca, dar nu pot merge fiindca sant invitat la un banchet in cinstea d-lui Wedgwood deputat si fost ministru englez, de a care nu pot lipsi. Voi merge insa pe la 3 si atunci vom vedea cand sa fie si masa ceea cu sarmale. Pentru maine la ora 3 sant poftit la d-na Simona Lahovary, unde se pune la cale o revista franceza de propaganda literara romaneasca in al carei comtiet de redactie mi se cere staruitor sa intru. Iti voi scrie pe urma ce-a fost. Intr-o dimineata m-a sculat din somn telefonul cu d-na Lupu-Antonescu, care intreba de tine. Azi am platit datoria Puicutii la Elita, 915 lei. (Venise odata cu nota si n-am vrut sa aman o datorie a unei fetite atat de cuminte)
Ca noutati casnice: maine iar cumpar 100 kg lemne. E a doua oara de cand ai plecat. Au ajuns mai bine de doua saptamani. Tinca gateste ca de obicei. N-am nimica sa ma plang. A spalat rufele si le-a calcat. I-a dat si Maca de-ale ei cateva bucati. Dar eu n-am dat bani de sapun: are sa se scoteasca probabil cu tine. Mai bine. De asemenea varuitul la bucatarie.
Dar se face tarziu si trebuie sa ma apuc de celalalt scris, mai greu si mai putin placut. Sper insa sa iasa bine. Ce multumit as fi daca as putea ispravi tot pana ce vii tu, ca pe urma sa ne putem tine numai de mondenitati, ai ales ca se anunta multe de tot.
Toate imbratisarile pentru tine, Fanisor!

Liviu






Scrisoare Liviu Rebreanu 31 octombrie 1928


Aceasta pagina a fost accesata de 1164 ori.
{literal} {/literal}