Scara magarilor - Domnul plutonier (03)

Scara magarilor - Domnul plutonier (03)

de Liviu Rebreanu


Domnul plutonier Kartacs Jozsef se dezmetici, dar pre atarziu.
Acuma recunostea ca Elza, frumoasa, incatatoarea, captivanta Elza il trasese strasnic pe sfoara. Nenorocitul crezuse ca fata il adora, ca il iubeste numai pe el ...
Dar de cum se dezmetici, vazu limpede situatia...
Bine, dar e un escroc! Bine, dar jefuise tezaurul public, pe comandantul sau de companie. De ce? Ca sa poata stinge setea de bani a unei bestii scarboase.
Iis aduse aminte de nevasta-sa.
"Femeia aceea buna, ca painea calda".
Degeaba, degeaba, cultura n-a fost inventata pentru el! Cel putin nu acest soi de cultura. Macar de nu ar fi muscat dintr-insa.
Ce se va intampla cu nevasta-sa? Ce se va alege din copiii lui? Caci el va fi adus la temnita pentru ca a escrocat, a jefuit ...
O sudoare rece ii imbrobonea fruntea.
"Numai acuma ... numai de data asta de m-as putea descurca din aceasta ..."
Se duse acasa.
Se intinse pe divan si inchise ochii, ca atunci cand ... da, ca atunci cand taranul acela batran ... da ... isi aminteste inca de musca cea mare, pantecoasa ... da ...
Statea intins teapan, nemiscat, si se gandea ...
"Elza, Elza ... tu, netrebnica Elza!"
Ii venea sa planga de rusine, de furie, de durere. Dar nu. Nu se poate. Nici n-are voie ...
A doua zi, dimineata, devreme, se aseza in magazie si privi, nici el nu stia la ce; astepta, nici el nu stia ce anume ... Privirea-i cazu pe locul unde fusese asezata, randuita rufaria. Kartacs se sperie ... Totul gol, gol! E infiorator golul acesta!
"Daca s-ar intampla sa intre acuma domnul capitan! Numai ca nu va intra ... Desigur ... Pai domnul capitan are incredere in mine ca in propriul sau copil ... De doisprezece ani slujim impreuna, dar niciodata n-a avut si n-a putut sa-mi reproseze ceva ..."
Domnul plutonier se agata de un fir de pai. Nadajduia ca va putea completa lipsurile inca inainte de a fi bagate in seama de ... Dar de unde sa le completeze? De unde sa ia banii? Cel putin de-ar avea credit, ca inainte ...
In furia lui, ar fi vrut sa se dea cu capul de pereti!
Comandantul de companie era un om in varsta, imbatranit in serviciu si in cinste. Auzise si el de ratacirile plutonierul. Si clatinase mahnit din cap.
-Si-a pierdut mintile, bietul Kartacs!
Acum il chema in biroul companiei.
Trimise toata lumea afara si ii vorbi parintste, frumos, plutonierului Kartacs, cel care isi pierdu-se mintile.
-Pazeste-te,
Kartacs, baiete ... nu-ti pierde mintile! Dumneata ai nevasta, copii ... nu ti-e ingaduit sa-i jertfesti pentru o aventura trecatoare, de nimic ... Asadar, pazeste-te, baiete! Sper ca te-am prevenit la vreme!
-Nu chiar, domnule capitan!
-Curaj, nu-ti pierde capul! Straduieste-te sa-ti revii si totul se va aranja ... Maine, domnul locotenent-colonel va inspecta magazaiile ... Fa ordine itnr-a dumitale! De altfel, dupa masa, am s-o vad si eu.
-Vom fi in ordine, domnule capitan, si magazia si eu!
-Bine, baiete, poti pleca!
Din biroul companiei, domnul plutonier
Kartacs se duse drept acasa. Cat timp vorbise capitanul sau isi facuse planul in sinea lui. Va face ordine in magazie ...
Dupa aceea se intoarse iar la magazie.
Strangea ceva in buzunar.
Va face ordine!...


Sotia domnului plutonier
Kartacs tocmai ispravise de gatit pranzul. Il si servise, dar sotul ei tot nu venise acasa. Dadaca se intorsese cu copiii si ii asezase in jurul mesei ... Il astepta numai pe taicutul. Dar el nu vine ... Femeia e in aceeasi rochie rupta, murdara, ca si atunci, mai demult, tine in brate copilul cel mai mic ... Pe fata ei curg si acum picaturi mari de naduseala ... ca atunci, demult ...
-Mama!
-Ce e, sufletul meu?
-Mi-e foame!
-Mancam indata, inimioara mea, numai sa vina taticul.
Mai apoi copilul incepe iarasi:
-Mama ... cand vine taticul, ca tare mi-e foame!
Dar taticul tot nu vine ...
Femeii nu i-e foame. Ea s-a saturat cu mirosul bucatelor pana le gatise. Ea ar astepta si pana seara ... Dar copiii sint tare nerabdatori.
Se aseza si ea la masa. Numai un singur loc e gol ... Locul taticului.
Copiii plescaie razand, harjoindu-se.
Cineva bate.
-Intra!
Se infatiseaza un soldat tulburat, palid la fata.
-Veniti, va rog, putin pana afara ...
Femeia presimte ceva rau. Iese ... Vine imediat inapoi, pe fuga, aseaza copilul in bratele dadacei si, asa cum se afla ... rupta, murdara, ise in goana pe usa.
Copiii plescaie razand, harjonindu-se.






Scara magarilor - Ostasul (01)
Scara magarilor - Ostasul (02)
Scara magarilor - Ostasul (03)
Scara magarilor - Domnul caprar (01)
Scara magarilor - Domnul caprar (02)
Scara magarilor - Fruntasul - din carnetul unui locotenent (01)
Scara magarilor - Fruntasul - din carnetul unui locotenent (02)
Scara magarilor - Fruntasul - din carnetul unui locotenent (03)
Scara magarilor - Domnul plutonier (01)
Scara magarilor - Domnul plutonier (02)
Scara magarilor - Domnul plutonier (03)
Scara magarilor -Cadetul

Scara magarilor - Sublocotenentul (01)
Scara magarilor - Sublocotenentul (02)
Scara magarilor - Sublocotenentul (03)
Scara magarilor - Sublocotenentul (04)
Scara magarilor - Domnul locotenent
Scara magarilor - Domnul Ionica


Aceasta pagina a fost accesata de 639 ori.
{literal} {/literal}