Ciuleandra - Capitolul 05

Ciuleandra - Capitolul 05

de Liviu Rebreanu


5.


Puiu lua loc pe strapontina din spatele soferului; alaturi, pe cealalta, o ocupase procurorul. Batranul Faranga poruncise de cum ajunsese jos:

- La sanatoriul Demarat, Alexandre!

Masina porni cu o usoara smucire. Pe Puiu, el insusi experimentat conducator, il supara greseala soferului: "Ce-o fi avand Alexandru asta-seara?" isi zise dansul, abia stapanindu-se sa nu-i faca observatie in fata tuturor. Apoi, numaidecat, revenindu-si, urma in sine: "Dar ce ma mai intereseaza pe mine acuma lucrurile astea? Trebuie sa fiu smintit sa-mi bat capul cu fleacuri, cand pe constiinta mea apasa o crima. Poate ca chiar soferul din pricina asta e emotionat." in aceeasi clipa observa ca mai este cineva langa Alexandru.

"Cine-o fi?" se gandi el, si intrebarea, ca o musca obraznica, il urmari staruitor si cu atat mai mult ca acuma, in automobil, nimeni nu mai scotea un cuvant, parc-ar fi fost un convoi funebru. Numai motorul alerga nabusit si indiferent, ca un cal batran si cuminte.

Automobilul aluneca, tacut si grabit, pe Bulevardul Coltei.

Zapada mare din ajun lasase pe macadam balti, pe care rotile masinii le imprastiau cu fasaituri vertiginoase. Farurile isi proiectau luminile albe pe subt rarele felinare electrice suspendate in vazduh. Din Piata Victoriei trecura pe sosea si apoi in cateva minute masina coti intr-o stradela tacuta, intunecoasa si opri inaintea unei case cu grilaj inalt si cu un bec aprins deasupra portii.

Toti coborara, numai Puiu ramase in spatele soferului, oprit acolo de mana batranului.

- Suna, baiete, mai suna! insista glasul prefectului nerabdator.

in poarta, subt lumina becului, aparu o sora de caritate, tanara si putin speriata. Prefectul schimba cu ea cateva cuvinte, apoi cu Faranga. Apoi ceilalti intrara inlauntru, iar batranul veni la masina, murmurand:

- Aide, Puiule!...

Portiera ramase deschisa. Patrunsera intr-un coridor larg, curat, cald, in care pasii lor rasunau gol. in dreapta si in stanga, usi albe cu numere negre. Apoi, in pragul unui hall luminos, ajunsera din urma pe prefectul care parlamenta cu un tanar in halat alb, inalt, slab, blond, plictisit, dar silinduse sa fie foarte amabil. si pornira cu totii mai departe pe coridor, inainte, pana in fund. Alta sora de caritate, grasa si batraioara, preceda grupul. Dadura intr-o incapere cu anticamera.

Puiu o cuprinse dintr-o ochire. Avea o singura fereastra larga si inalta, cu gratii dese si groase. Un lavabou de fier, vopsit in alb. Patul de asemenea alb si de fier. intre fereastra si pat, lipita de perete, o masa invelita cu o fata alba peste care era intinsa o musama cu flori mici; pe masa o garafa de apa si doua pahare. Cateva scaune de trestie. Un cuier cu picior in coltul de langa fereastra...

- Asta ar fi, ma rog, camera de observatie - zise doctorandul, uitandu-se pe rand la toti ca si cand ar fi vrut sa ghiceasca pentru cine trebuieste camera.

Prefectul se invarti de ici-colo in odaie si, drept incheiere, stramba din nas:

- Nu prea e stralucita, dar in sfarsit...

Internul ridica din umeri:

- Regret, domnilor... Atata avem, atata putem oferi.

Faranga, incurcat si jenat, se uita imprejur, in vreme ce procurorul, in usa, parea ca cerceteaza mereu gratiile de la fereastra... Prefectul se apropie de domnul in halat alb:

- Asculta, tinere... Ma cunosti? Eu sunt prefectul politiei, iar dumnealui e domnul Policarp Faranga, fostul ministru al justitiei... Prin urmare, va pun in vedere sa aveti grija ca de ochii din cap de clientul d-voastra, uite, dumnealui!

Arata pe Puiu cu un gest triumfal. Internul raspunse jignit:

- Noi aici ne facem datoria in toata constiinta, domnule prefect!

- Ce datorie, domnule! se incrunta prefectul. Datoria sa v-o faceti cu clientii adunati de pe ulite! Acuma e vorba de chiar fiul domnului Faranga si deci trebuie sa va dati osteneala sa se simta la d-voastra ca acasa!



si fara sa mai astepte vreun raspuns, se intoarse la Faranga:

- Acuma, draga Poly, pe mine sa ma ierti, trebuie sa plec. stii, nu pot lipsi de la Palat, intelegi situatia mea... De intarziat tot am intarziat, dar pentru un prieten vechi...

- Da... da - sopti batranul. De altfel plecam cu totii.

Puiu, deocamdata, nu mai are nevoie de nimeni. Maine dimineata voi trece eu pe-aici si...

Se intrerupse. Avu o sovaire. Apoi imbratisa lung pe Puiu, murmurand:

- Courage, mon enfant!... Sois sage et... demain!

Iesi indata din odaie, fara sa mai intoarne capul...

Prefectul, miscat, stranse cu putere mana lui Puiu:

- Sus inima, Puiule!... Fii militar si n-ai nici o grija!...

Ca sa nu ramana mai prejos, si de altminteri multumit ca lucrurile s-au ispravit cum trebuia, incat nu-i mai era frica de nimic, procurorul se grabi sa stranga si el mana tanarului Faranga.

Doctorandul isi mai roti ochii prin odaie, sa vaza daca toate sunt in ordine, si trase brusc usa.

Puiu se pomeni singur, in acelasi loc, fara a fi rostit o vorba. Mai statu un rastimp asa, apoi isi puse masinal paltonul si palaria in cuier si incepu sa se plimbe prin odaie. Se simtea atat de frant ca si cand toata ziua ar fi taiat lemne.

Se opri langa noptiera, cu ochii spre usa. il dureau picioarele, si in ceafa avea o stransoare de cleste rece. Se dezbraca repede si se vari in asternut. Nu putea gandi nimic. in creieri parca i s-ar fi adunat o mlastina in care se scufundau fara urme toate crampeiele de imagini. Becul electric atarnat in tavan il supara. il trecu ca o fulgerare sa se dea jos, sa-l stinga.

Ochii, instinctiv, ii alunecau pe pereti sa vada unde e comutatorul, dar, privind, uita ce cauta, se intoarse cu fata spre zid si inchise pleoapele. ii ramase fluturand in minte ca niciodata n-a putut adormi cu lumina aprinsa si o teama ca nici acum nu va putea... si adormi indata.





Ciuleandra - Capitolul 01
Ciuleandra - Capitolul 02
Ciuleandra - Capitolul 03
Ciuleandra - Capitolul 04
Ciuleandra - Capitolul 05
Ciuleandra - Capitolul 06
Ciuleandra - Capitolul 07
Ciuleandra - Capitolul 08
Ciuleandra - Capitolul 09
Ciuleandra - Capitolul 10
Ciuleandra - Capitolul 11
Ciuleandra - Capitolul 12
Ciuleandra - Capitolul 13
Ciuleandra - Capitolul 14
Ciuleandra - Capitolul 15
Ciuleandra - Capitolul 16
Ciuleandra - Capitolul 17
Ciuleandra - Capitolul 18
Ciuleandra - Capitolul 19
Ciuleandra - Capitolul 20
Ciuleandra - Capitolul 21
Ciuleandra - Capitolul 22
Ciuleandra - Capitolul 23
Ciuleandra - Capitolul 24
Ciuleandra - Capitolul 25
Ciuleandra - Capitolul 26
Ciuleandra - Capitolul 27
Ciuleandra - Capitolul 28
Ciuleandra - Capitolul 29
Ciuleandra - Capitolul 30
Ciuleandra - Capitolul 31


Aceasta pagina a fost accesata de 953 ori.
{literal} {/literal}