Ciuleandra - Capitolul 30
de Liviu Rebreanu
30.
Toata ziua Puiu Faranga sezu posomorat langa fereastra, privind cum taraia in gradina o ploaie marunta, sacaitoare, cernuta prin site. ii era indiferenta si ploaia, si gradina, si toata lumea. Alte vedenii i se perindau prin fata ochilor, estompate ca niste naluci stranii pe care nu le putea opri si care de asemenea nu-l interesau. Cate-un gand incepea sa dantuiasca brusc in mintea lui; ii urmarea sinuozitatile, undularile un rastimp si apoi il pierdea, plictisit...
Cand veni inserarea, isi aduse aminte ceva, se ridica, se duse pana aproape de usa si se uita in anticamera. Gardianul, cu un ziar in mana, citea incet, silabisind in sine ca sa nu tulbure linistea boierului. Facu un pas spre el, hotarat, si se opri in prag, ca si cand ar fi gresit drumul. Se intoarse, ajunse iar la fereastra, vazu cum coboara intunericul si simti in picioare miscari usoare, saltarete, irezistibile. Zambi multumit si indata incepu sa fredoneze. Nimeri melodia dintr-o data. si jocul de asemenea...
Seara fu atat de istovit, ca gardianul trebui sa-i ajute sa se dezbrace si sa-l urce in pat ca pe un copil. Figura ii era surazatoare si supta, cu urmele sudorilor incrustate pe obraji.
A doua zi se destepta greu, dar indata ce se dadu jos din pat se simti ca fulgul. Porni vesel prin odaie de ici-colo, aruncand in rastimpuri cate-o intrebare gardianului care, dincolo, deretica si aranja in asteptarea vizitei medicale si raspundea numai in monosilabe. De altfel pe el raspunsurile nu-l interesau, caci punea intrebarile doar ca, subt pavaza lor, sa-si poata construi mai in tihna un plan gigantic care-i incoltise de curand in creieri si de la care avea sa-i vie mantuirea cea mare.
in sfarsit, dinspre coridor, prin usile deschise, auzi pasii doctorului.
il cuprinse deodata un cutremur si groaza ca n-are sa reuseasca. Inima i se zvarcolea de moarte. isi incrucisa mainile pe piept ca sa-i acopere bataile. Apoi doctorul aparu inchis, sever, adulmecand in toate partile. in anticamera, langa usa, gardianul incremeni in pozitie militareasca. in urma doctorului acelasi intern, lung si antipatic, si o sora de caritate noua, batrana, cu un registru in mana si cu ochelari pe nas.
- Ce mai nou?... Ne simtim bine? intreba doctorul, conventional.
- Foarte bine, doctore, excelent! zise Puiu staruitor si, dupa o mica pauza, adauga clipind cu inteles: Mai ales ma simt vesel pentru ca sunt asa de usor incat as putea juca Ciuleandra doua ore neintrerupt si fara sa ostenesc deloc!
Internul isi inabusi un suras in vreme ce Ursu aproba cu interes:
- Asa?... Atunci nu mai ai nici o grija?
- Ba da, am o grija mare, doctore! raspunse repede Puiu.
si tocmai in privinta asta tineam negresit sa-ti vorbesc.
- Vrei sa-mi spui acuma sau preferi intre patru ochi? facu medicul ingaduitor.
- Ce patru ochi? zise el dispretuitor. Mantuirea adevarata nu se obtine cu declaratii intre patru ochi. Numai spovedania publica spala pacatele, doctore!
isi drese glasul, isi compuse o poza teatrala si continua patetic:
- Cand am venit aici la d-ta, stie lumea pentru ce, am avut niste ganduri foarte urate. Pot sa marturisesc acuma fara inconjur si fara sfiala, mai cu seama ca ideea pornise de la tata si eu am acceptat-o mai mult inconstient. Venisem la d-ta, doctore, dupa ce savarsisem stii ce, sa ma prefac ca sunt nebun si astfel sa te insel pe d-ta si justitia. D-ta ai fost de buna-credinta, trebuie sa recunosc, si mi-ai facut analize si m-ai descusut ca sa...
Acuma, insa, fiindca trebuie sa se sfarseasca odata comedia asta gretoasa, eu nu mai vreau sa perseverez pe calea inselaciunii, domnule doctor, nu mai pot! De-aceea m-am hotarat sa declar, in fata tuturor, pe constiinta mea si pe cuvant de onoare, ca nu sunt nebun si ca pentru ce am facut doresc sa ispasesc!
Doctorul Ursu ramase doua clipe ganditor, murmurand:
- Da... da...sovairea si glasul lui absent intaratara pe Puiu. Se simti obligat sa accentueze mai energic:
- Nici o ezitare, domnule doctor! Te rog sa iai nota imediat ca eu nu sunt nebun!
- Fireste ca nu esti... negresit, dar... - zise doctorul iar impaciuitor.
Atunci Puiu Faranga se dadu inapoi si, cu ochi scanteietori, sopti:
- Vasazica, nu vrei sa crezi ca nu sunt nebun? Vasazica...
Deodata se repezi ca o fiara la gatul doctorului, cu mainile inclestate, racnind:
- Taci!... Taci!... Taci!...
Internul si gardianul sarira in ajutorul doctorului care de altfel apucase bratele pacientului si-l imobilizase. Sora de caritate fugi ingrozita. in bratele gardianului acuma, Puiu gemea intruna:
- Taci!... Taci!...
Doctorul Ursu isi recapata indata calmul complet, se retrase in anticamera si, indreptandu-si gulerul si halatul, porunci celorlalti:
- Dati-i drumul si inchideti usa!
Puiu fu zvarlit din pat, dar se destinse ca un resort si se arunca spre usa urland:
- Nu sunt nebun!... Nu sunt nebun!... Nu sunt nebun!
Dupa cateva momente insa tacu, parca si-ar fi dat seama, se duse sovaind pana la fereastra, se uita in gradina si incepu sa fluiere incet. Indata simti iar o miscare in picioare si murmura multumit:
- Ciuleandra...
Ursu deschise vazistas-ul usii si-l urmarea. Cand il vazu jucand, stranse din sprancene, se dadu la o parte si zise internului:
- Telefoneaza d-ta numaidecat domnului Faranga din partea mea sa treaca negresit azi pe la sanatoriu la o ora cand voi fi si eu aici... Sa zicem, pe la patru!
- Foarte bine! raspunse internul insemnandu-si ordinul intr- un carnet.
Ciuleandra - Capitolul 01
Ciuleandra - Capitolul 02
Ciuleandra - Capitolul 03
Ciuleandra - Capitolul 04
Ciuleandra - Capitolul 05
Ciuleandra - Capitolul 06
Ciuleandra - Capitolul 07
Ciuleandra - Capitolul 08
Ciuleandra - Capitolul 09
Ciuleandra - Capitolul 10
Ciuleandra - Capitolul 11
Ciuleandra - Capitolul 12
Ciuleandra - Capitolul 13
Ciuleandra - Capitolul 14
Ciuleandra - Capitolul 15
Ciuleandra - Capitolul 16
Ciuleandra - Capitolul 17
Ciuleandra - Capitolul 18
Ciuleandra - Capitolul 19
Ciuleandra - Capitolul 20
Ciuleandra - Capitolul 21
Ciuleandra - Capitolul 22
Ciuleandra - Capitolul 23
Ciuleandra - Capitolul 24
Ciuleandra - Capitolul 25
Ciuleandra - Capitolul 26
Ciuleandra - Capitolul 27
Ciuleandra - Capitolul 28
Ciuleandra - Capitolul 29
Ciuleandra - Capitolul 30
Ciuleandra - Capitolul 31
Aceasta pagina a fost accesata de 1957 ori.
