Rascoala - Focurile - Scanteia (03)

Rascoala - Focurile - Scanteia (03)

de Liviu Rebreanu


3.

Titu Herdelea si Grigore Iuga sosira la Bucuresti pe inserat.

Acceleratul era ticsit de oameni ingroziti, care-si parasisera gospodariile de frica taranilor, fugind la Bucuresti, singurul loc unde sperau sa fie la adapostul primejdiilor.

- Asta e inceputul panicii! spuse Grigore trist. iti inchipui cum alimenteaza asta nenorocirile!

Nefiind chip sa puie mana pe o birja in imbulzeala din piata Garii de Nord, se agatara de un vagon de tramvai cu cai, arhiplin, de asemenea. in piata Teatrului National coborara. Grigore spunea ca se va duce la Predeleanu, iar Titu voia sa iasa mai tarziu in oras sa mai culeaga noutati. in clipa cand isi dadura mana sa se desparta, se apropie un tiganus cu ziare, tipand cat il tinea gura:

- Adevarul, editie speciala!... Adevarul!... Speciala!

Cumparara amandoi. Titlul gras sarea in ochi: Tulburarile taranesti in discutia Camerei. Fara o vorba, se retrasera impreuna sub un felinar sa citeasca. O interpelare prilejuise o dezbatere furtunoasa in jurul dezordinilor taranesti, care se intindeau vertiginos. Cativa deputati din opozitie acuzau guvernul ca n-a fost capabil sa impiedice izbucnirea nemultumirilor, aparau pe tarani si protestau vehement ca nu cumva sa se recurga la represiuni sangeroase. Mai multi guvernamentali imputau opozitiei ca incurajeaza pe raufacatori si ca agentii ei indeamna pe tarani la nelegiuiri.

- Buna propaganda! murmura Grigore Iuga. tara arde si dumnealor isi fac complimente!

Titu Herdelea o lua pe calea Victoriei. N-auzea decat "rascoale", "taranii", "tulburari", "arendasi"... Coti la dreapta pe bulevard, spre casa. Un glas cunoscut il opri:

- Ei, domnule Herdelea?... Ce mai faci?... Ce zici de rascoale? Ce? Vazusi surpriza ciocoilor? Dumnealor credeau ca s-a gasit tapul ispasitor: jidanii sunt vinovati ca ciocoii exploateaza pe tarani! stiti, la noi totdeauna jidanii sunt pricina tuturor relelor.

Ei, dar taranii s-au intors impotriva ciocoilor, si acuma nu mai sunt buni taranii. Acuma scoate armata, ucide-i spanzura-i!

Era tanarul Mendelson, fiul cizmarului din Buzesti. Vorbea cu un zambet ciudat, care pe Titu il supara, incat ii raspunse cu imputare:

- Nu e nici un motiv de bucurie, domnule Mendelson, in...

- Da ce, eu ma bucur? protesta tanarul atat de vehement, ca intona cuvintele cu un accent ovreiesc aproape comic. Cine ti-a spus dumitale ca ma bucur?... Mai intai eu, ca socialist, sunt contra violentelor si deci nu pot sa ma bucur. Pe urma eu stiu ca bietii tarani vor plati cu mult sange curajul lor de a se ridica impotriva boierilor...

Un sfert de ceas ii facu teoria nedreptatilor sociale, sa-i dovedeasca de ce pe el il dor mai mult miscarile actuale decat pe altii.

Herdelea, ca sa scape de vorbaria lui, se scuza ca trebuie sa mearga acasa, ca vine de pe drum, dar tanarul Mendelson il intovarasi pana in fata portii si nu-l slabi pana nu-si termina expozeul.

Acasa il asteptau pe Titu doua scrisorele. Una, sosita prin posta, il anunta ca Tanta va veni miercuri, dupa-amiaza, pe la orele sase, cand se mai intuneca putin, si se incheia cu mii de sarutari.

Cealalta i-o lasase aseara preotul Belciug, comunicandu-i ca pleaca in mare graba, fiindca revolutia a luat proportii mari de tot si are sa ajunga curand si la Bucuresti, incat orice intarziere ar putea sa-l coste viata... Lui Titu ii parea rau ca parintelul a fugit asa. Ar fi vrut sa trimita si el acasa macar cateva nimicuri, sa primeasca si ai lui ceva de la dansul din Bucuresti. Cu biletelul popii in mana insa se pomeni gandindu-se: "Cand zice Tanta ca vine? Miercuri?... Azi e luni... Vasazica, tocmai poimaine..." A doua zi se infiinta mai devreme la Drapelul. Ca niciodata odaia lui Rosu era plina de redactori si de galagie. Se discutau intamplarile de ieri de la Camera si mai cu seama un articolmanifest aparut in Glasul poporului, oficiosul opozitiei, semnat de un fost ministru. Directorul Deliceanu tuna si fulgera comentand pasagiile, pe care un redactor roscovan, vesnic revoltatul Bebe Antoniade, le citea cu glas tare.

- Stai, sefule, asculta, ca acuma vine partea cea mai tare!

striga Bebe triumfator. Ia ascultati: "Cu cata durere de inima vad insuficienta, nedestoinicia guvernului in fata gravelor evenimente.

Cand taranii nu cer decat putinta de a trai, cand putinta aceasta li se refuza cu obraznicie, cand dreptatea muritorilor de foame striga la cer, pe dl prim-ministru il preocupa drepturile castigate.

Ce drepturi castigate? Acelea de a extermina pe taranii nostri, pe aceia care sunt talpa, taria, fiinta tarii intregi?" Stati, stati, ca acuma e si mai frumos! "Nu exista decat un singur drept, care e mai presus de orice, anume dreptul taranilor de a trai in tara lor, de a nu fi jefuiti, de a fi ocrotiti contra venalitatii unei administratii corupte, de a fi sprijiniti in lupta pentru recucerirea pamantului lor stramosesc din mainile murdare ale exploatatorilor fara mila.

si cine nu intelege lupta aceasta, de trei ori sfanta, trebuie sa se coboare la locul care este mai potrivit cu gradul lui de intelegere a lucrurilor. Sa se stie ca toate au o margine, chiar si in tara noastra binecuvantata, si ca pietrele s-ar ridica singure sa ne loveasca, daca am tolera ca sangele romanilor sa plateasca incapacitatea guvernului!" Dupa o clipa de consternare generala, Deliceanu exclama in culmea indignarii:

- Asta e provocare directa la rebeliune! La asta nu exista decat un singur raspuns demn: arestarea individului, indiferent cine ar fi! Cu atat mai rusinos ca e un fost ministru!

- Asa-s astia, sefule, zise redactorul cititor, sententios. Cand vor sa rastoarne guvernul, nu mai aleg mijloacele.

- Ei, tocmai de aceea, guvernul nu poate raspunde la astfel de crime decat printr-un singur gest: la Vacaresti! declara directorul martial. Sau, daca nu se simte in stare, atunci mai bine sa se retraga si sa-i lase pe demagogi sa potoleasca miscarile pe care le-au provocat.

- De ce sa-i lase, domnule?! protesta batranul reporter Davidescu, infricosat de perspectiva opozitiei. Mai bine sa-i bage pe toti la duba si sa-i invete omenie!

Titu Herdelea, care se strecurase intr-un colt, intimidat de sanhedrinul redactional, deveni centrul interesului cand Rosu il intreba ce-a vazut la tara? Dupa ce tanarul povesti ca in general a gasit liniste si numai atmosfera i s-a parut apasata, Deliceanu observa:

- Fireste! Unde n-au ajuns inca instigatorii dumnealor e liniste... Trimiteti insa articolul onorabilului fost ministru si sa vedem daca va mai fi liniste!

Rosu nu mai ramase singur pana la amiazi, desi grozav ar fi dorit sa spuie lui Titu, confidentul sau de toate zilele, cateva amanunte extraordinare, pe care numai el le cunostea. De aceea, cand Herdelea se pregati sa plece, ii zise semnificativ:

- N-ar fi rau sa treci dupa-masa pe la Camera, puiule! Poate sa fie iar ceva interesant! si maine sa vii mai de dimineata la redactie, ai inteles?





Rascoala - Focurile - Scanteia (01)
Rascoala - Focurile - Scanteia (02)
Rascoala - Focurile - Scanteia (03)
Rascoala - Focurile - Scanteia (04)
Rascoala - Focurile - Scanteia (05)
Rascoala - Focurile - Scanteia (06)
Rascoala - Focurile - Flacari (01)
Rascoala - Focurile - Flacari (02)
Rascoala - Focurile - Flacari (03)
Rascoala - Focurile - Flacari (04)
Rascoala - Focurile - Flacari (05)
Rascoala - Focurile - Flacari (06)
Rascoala - Focurile - Focul (01)
Rascoala - Focurile - Focul (02)
Rascoala - Focurile - Focul (03)
Rascoala - Focurile - Focul (04)
Rascoala - Focurile - Focul (05)
Rascoala - Focurile - Focul (06)
Rascoala - Focurile - Focul (07)
Rascoala - Focurile - Focul (08)
Rascoala - Focurile - Sangele (01)
Rascoala - Focurile - Sangele (02)
Rascoala - Focurile - Sangele (03)
Rascoala - Focurile - Sangele (04)
Rascoala - Focurile - Sangele (05)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (01)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (02)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (03)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (04)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (05)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (06)
Rascoala - Focurile - Petre Petre (07)
Rascoala - Focurile - Apusul (01)
Rascoala - Focurile - Apusul (02)
Rascoala - Focurile - Apusul (03)
Rascoala - Focurile - Apusul (04)
Rascoala - Focurile - Apusul (05)
Rascoala - Focurile - Apusul (06)


Aceasta pagina a fost accesata de 726 ori.
{literal} {/literal}