Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 11

Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 11

de Liviu Rebreanu


11.


Ploaia inceta in amurg, vazduhul inghiti nourii si noaptea toate stelele se aprinsera pe cer ca in ajunul unei sarbatori mari. A doua zi oraselul se trezi invesmantat numai in flori albe si trandafirii, care imbalsamau intreg pamantul...

Apostol, iesind in cerdac si vazand atata bogatie de frumusete, tresalta ca in fata unei minuni. Nu mai avea stare si se mira cum a putut atata vreme sa mocneasca pe jiltul din cerdac in loc sa alerge in lume, printre oameni sau in mijlocul firii, bucurandu-se de fiece clipa a vietii. Acuma era dornic sa-si poarte, in vazul tuturor, fericirea, sa vesteasca umil ca a gasit taina cea mare, sa-si imparta iubirea cu altii, caci toti oamenii au nevoie de iubire si sunt vrednici de ea.

Apoi azi nu-i mai era frica de nimica in lume, nici de singuratate si nici de multumire, doar pretutindeni sufletul lui gasea pe Dumnezeu viu, in toate minunile si in toate marunt isurile vietii. Poftea mereu din adancimile inimii sa se umileasca si sa ceara iertare oricui a gresit vreodata cu gandul ori cu fapta.

in fiece minut descoperea prilejuri noi de bucurie si iubire, ca un copilas, in fata caruia lumea si viata de-abia incep a-si dezvalui tainele. Statea de vorba mai ales cu taranii, afland in inima sa vorbe de mangaiere prin care sa le castige increderea si sa le daruiasca in schimb iubire.

Peste vreo patru zile doamna Bologa, indignata, ii aduse vestea ca blestematul de Palagiesu l-a facut "talhar" si "tradator" in fata tuturor domnilor, seara, la "cazina", ba sa laudat ca are sa-l invete minte si omenie, de sa-l pomeneasca cat va trai. Apostol, fara sa spuna un cuvant, isi lua chipiul si porni grabit spre piata, lasand pe maica-sa ingrozita, "ca acuma de buna seama o sa omoare pe afurisitul de buzat", regretand ca i-a mai spus ce-a auzit chiar de la biata Marta. Doamna Bologa petrecu un ceas spaimantator, frangandu-si mainile, plangand si mai dojenind pe Rodovica asta, care "s-a obraznicit si s-a lenevit de tot, ca nu-i chip sa mai traiesti cu ea..." Pe urma Apostol sosi, senin si multumit.

- Ce-ai facut, dragul mamei? il intreba doamna Bologa tremurand.

- I-am cerut iertare, mama... raspunse Apostol cu bucurie in glas si cu o flacara de fericire in ochi.

Trei zile inainte de implinirea lunii, locotenentul Apostol Bologa primi ordin telefonic sa se prezinte imediat la serviciu.

- Se vede ca se ingroasa lucrurile de au inceput sa suspende concediile, zise Apostol, linistit si increzator, catre maica-sa, comunicandu-i stirea.

- Ba mare minune daca aici n-o fi mana "buzatului"!

striga doamna Bologa revoltata, mai ales gandindu-se ca Apostol s-a si umilit inaintea blestematului.

De mult simtea Apostol ca mai are o datorie de implinit, dar mereu i-a lipsit curajul. Acuma isi dadu seama ca a trecut vremea sovairii. Dupa-amiaza batu la poarta avocatului Domsa, gasi pe Marta acasa, ii saruta mana, o privi in adancul ochilor si o ruga sa-l ierte cu atata patima, ca fata se zapaci, zambi rusinata, apoi izbucni in lacrimi, murmurand ca numai ea a fost vinovata...

Doamna Bologa il petrecu la gara, pe jos, in zori, caci trenul pleca foarte de dimineata. Petre, cu povara in spinare, gafaia mai tare ca odinioara... Apostol era aproape vesel.



Vorbea cu maica-sa, plin de duiosie, si-i zicea mereu:

- Pretutindeni sunt oameni dornici de iubire, mama, si pretutindeni te insoteste Dumnezeu!... Acuma stiu, mama, si acuma mi-e croita cararea vietii, dreapta si luminoasa...

Cand suiera sirena, doamna Bologa, langa scara vagonului, ii sopti cu grija:

- Ia seama, dragul mamei, ca maine intram in Saptamana patimilor... Du-te si la biserica, du-te si nu uita pe Dumnezeu!

Apostol zambi bland si-i raspunse cu o privire fierbinte de credinta. Trenul porni incet. Doamna Bologa ramase pe peron, sorbind privirea lui increzatoare, ca o mangaiere cereasca. Apoi coroana in floare a unui mar o invalui ca intr-o haina de mireasa.

In clipa aceea prin inima lui Apostol trecu o unda de amaraciune, ca o presimtire neagra in mijlocul unei mari veselii...





Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 01
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 02
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 03
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 04
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 05
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 06
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 07
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 08
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 09
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 10
Padurea spanzuratilor - Cartea intai - 11
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 01
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 02
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 03
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 04
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 05
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 06
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 07
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 08
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 09
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 10
Padurea spanzuratilor - Cartea a doua - 11
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 01
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 02
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 03
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 04
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 05
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 06
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 07
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 08
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 09
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 10
Padurea spanzuratilor - Cartea a treia - 11
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 01
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 02
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 03
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 04
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 05
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 06
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 07
Padurea spanzuratilor - Cartea a patra - 08


Aceasta pagina a fost accesata de 2004 ori.
{literal} {/literal}